Same me, same you

Îmi umplu zilele cu fel de fel de lucruri, ca și cum asta ar schimba ceva. Sunt întreg în ochii celorlalți, în ochii lor nedeprinși a vedea adânc. Mă primesc cu brațele deschise, și pentru asta îmi adun norii mei întunecați și îi ascund în buzunarul de la piept. Trag fermoarul și merg mai departe, drmul înainte este singurul drum cunoscut, ei nu trebuie să știe de secretul meu închis în buzunar, nu trebuie să știe că fiecărei zile îi lipsești tu, draga mea. Asta rămâne între noi, pentru că numai noi știm că dincolo de fierul din care ne-am modelat carapacea, mai tânjim uneori după o îmbrățișare ca o menghină, care să dureze la infinit. Și puțin după, draga mea.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s