Pe braţele mele port urmele arsurii
trupului tău,
îmi vorbesc , şi merg cu mine
peste tot,
astfel pot să răspund
celor care întreabă curioşi
despre singurătatea mea,
arătându-le mânecile suflecate
nu sunt singur,pe braţele mele
am forma trupului ei

nevindecată, ca un fel de
carte despre timpul fugit,
scrisă în cenuşă.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s