Pământ viu

Deocamdată, suntem doar pământ
reavăn, presărat în lume
e toamnă şi-i frig, renunţăm la cutume
îmbrăţisându-ne păgân şi sfânt
ascunde-mă, împrăştie-mă-n vânt.

Astefel te voi găsi, la fiece furtună
şi-am să stau în chip de praf la tine-n păr
pe piept, pe mâini, pe coapse şi pe umăr
O zi, două, o săptămână sau o lună
când plouă, când fulgeră sau tună

Or să ni se pară zorile lungi
când ne-om trezi abia pe la unu jumătate
unul lângă altul, dezgoliţi
mi-e destul, numai tu şi-mi ajungi.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s