Dimineaţa, mereu ne dau margarină şi ceai

Ziduri, ziduri, ziduri, oriunde întorceam capul
vedeam numai ziduri, ziduri mai mari, sau mai mici
făcute să nu sară nebunii peste ele, câteodată
se mai găsea vreun curajos, dar pe partea cealaltă
îşi scrântea sufletul, venea un doctor simpatic la
noi, ne bătea pe spate prieteneşte, vedeţi băieţi,
s-a întors cutărescu de la salonul 23, era primul
pe dreapta, ăla cu uşa scorojită, îl ştiam prea bine
eu şi colegii mei de cameră stăteam vis-a-vis, totuşi
nu vorbeam prea des cu vecinii, nouă ne era indiferent
dacă se întoarce sau nu,singura grijă a noastră era
dacă ne mai dau pilaf şi azi, a, şi să nu pierdem
piesele de remy, altfel ne-am fi plictisit teribil.
Azi noapte pe la 2 jumate auzisem larmă pe hol, nouă
nu ne păsa, asistenta avusese grijă să nu ne mai pese
de nimic prea tare, când ne-a pus lângă pat pastilele
parcă se înmulţeau de la zi la zi, sunt pentru răceală
ne spunea ea, nimeni nu mai răcise de o bună bucată
de vreme , vezi, înseamnă că funcţionează-era larmă
pe hol, nu-i mare lucru, Marcel de la 24, băiatul
ăla tânăr îşi lungise gâtul cu o palmă, ne-am ridicat
cu greu din pat, staţi acolo, ne strigau, nu am ascultat
niciodată nu ascultam, era amuzant Marcel, rămăsese cu
ochii mari, bulbucaţi, şi limba scoasă afară, atârnat
de tăblia patului cu prelungitorul ăla vechi, Marcele
ce te strâmbi aşa la noi am zis, şi toţi am râs, Marcele
vezi dacă n-ai somn noaptea, uite, numai prostii faci,
mâine la cantină o să fie o porţie de pilaf în plus
ne-am dus să ne culcăm, carbonatul de litiu ne cam obosea
râdeam şi-n cameră, pe înfundate, a făcut scurt-circuit
spunea nea Tase, de lângă patul meu, păcat că era
băiat tânăr, lasă bre, zc, aşa e la balamuc, altfel
n-ai cum să ieşi, n-ai văzut şi mata ce ziduri mari
ai făcut ăştia?! Aşa era , oriunde înntorceai capul
numai ziduri, făcute să scuipăm pe ele când ne plictiseam
Apoi au murit toţi pe rând, urmându-i exemplul lui
Marcel, şaişpe în prima noapte, douăştrei în a doua,
s-au mâncat între ei, dimineaţa erau numai ciolane
împrăştiate pe tot holul, aşa se mănâncă mă! faceţi
firimituri, am zis, au râs iar toţi care rămăseseră
măcar au murit sătui, mai eram cinci din toţi , şi
pilaf din ce în ce mai mult la cantină, ne dădeau
de teamă să nu ne mâncăm între noi, nea Tase, îi spun
în şoaptă, eu pe mata nu o să te mănânc niciodată
că eşti bătrân bre, şi miroşi a pivniţă cu mucegai
te-n paştele mă-tii copile, mi-a spus, şi s-a dus şi el
dimpreună cu alţi trei, să moară în spatele curţii,
unde jucam rummy, aşa nea Tase, m-aţi lăsat singur aici
şi parcă am vrut să plec, zidurile erau tot acolo
am dat un picior în zid, a căzut tot, păi bine
mă, da cu ce l-aţi lipit, cu scuipatul lui nea Tase?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s