Noi şi tavanul acesta, plin de stalactite

Toţi visăm. Unii mai mult, alţii mai puţin
unii, organizaţi şi taciturni, visează coerent,
cadrele le aleargă pe cortex ca un film
alţii doar fragmente fulgerătoare
atât de scurte că le mesteci în palme
toţi visăm paturi de zi şi paturi de noapte,
paturi cu aşternuturi curate
în care să ne întindem oasele albite
când ne trezim din mormânt
şi umblăm de colo-colo, proaspăt deshumaţi
murdari de pământ
cerşind vin, că vezi-doamne, nu ni s-a dat
de pomană cât am zăcut, prefăcându-ne
morţi de-a binelea. Cu morţii, doamnelor
nu-i de glumă, dacă vă apar,deodat’
în prag, cu crucea-n braţe
şi cer o carafă de vin bun, şi-un pat
moale şi curat, fără rumeguş în saltea,
morţii beau mult, câte-un beci pe seară
poate chiar două, totul ţine
de cât au stat în groapă, şi de
mărimea satului. Morţii de la oraş
umblă noapte de noapte prin birturi
bând pe banii lor. Toţi visăm doamnelor,
unii alb-negru, alţii color.

Anunțuri

3 gânduri despre “Noi şi tavanul acesta, plin de stalactite

    • Domnişoară, visăm scandal în alfabet? Mâine-poimâine se bat şi Ţ-urile, şi dubluvâurile. De-asta citeşte eu la tine, visezi tare fain cu ochii deschişi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s